Virgil Abloh: Are viitor modelul de “lux personal”?

Personal Luxury

Virgil Abloh – Directorul Creativ al liniei masculine Louis Vuitton – a declarat recent că “streetwear-ul va muri cu siguranță”. În concluzie, modelul actual al “luxului personal” – care a generat vânzări de circa 271 miliarde Euro în 2019 – nu pare să producă “antichitățile de mâine”, chiar dacă există în acest moment destule categorii de produse (streetwear) care nu sunt neapărat asociate cu luxul în rândul creațiilor vestimentare.

Personal Luxury

Pentru a doua oară în ultimii patruzeci de ani, trăim o nouă revoluție în sectorul luxului, un al doilea val de democratizare – dacă putem spune așa. Progresele sociale și tehnologice au redefinit incontestabil relațiile și echilibrul între culture diverse, sisteme avansate de branding și, în mod paradoxal, o clientele mult mai conectată, dar nu neapărat și mai informată. Cu alte cuvinte, călătorim mai mult, dar învățăm mai puțin. Din punct de vedere social, suntem mai mobili ca niciodată, dar și mai conformi cu tendințele globale. De această dată, luxul pare să-și piardă capacitatea de a redefini o stratificare socială în cadrul actualei societăți egalitare.

Personal Luxury

Epoca respectului – declară Virgil Abloh – pentru lux pare să se încheie o data pentru totdeauna, chiar dacă există un sistem fragil care pare să înlocuiască ”Ancien Régime”. Un raport recent, realizat de compania americană Bain & Co., a evidențiat faptul că trăim în era “New Normal” a luxului. Ajustarea cuvintelor “New Normal” și “Luxury Industry” ar trebui să creeze disconfort în rândul CEO-urilor care conduc principale mărci și conglomerate de lux. Nemulțumirea tinerelor generații față de valorile istorice ale acestei industrii este palpabilă. Millennials și Gen Z generează în acest moment aproape jumătate din vânzările industriei, iar relația lor cu mărcile se bazează pur și simplu pe satisfacția instantanee, precum și pe o indiferență amabilă față de trecutul mărcilor preferate.

Personal Luxury

Această paradigmă ar putea avea același efect pe care licențele l-au avut asupra unor mărci precum Gucci sau YSL la finalul anilor 1970 și 1980, diluând prin vulgarizare produsele lor, în ciuda unor creșteri inițiale a vânzărilor și popularității. Creșterea noilor clienți de modă, prin definiție loială doar ultimelor tendințe, a “infantilizat” în mod natural schimburile între mărci și patronat. Brandurile se etalează pe rețelele social media și, în unele cazuri, se comport ca niște celebrități. Acest modus operandi a adus venituri serioase, dar, în cele mai multe cazuri, există costuri de operare extrem de mari – în detrimental unicității. Este destul de neplăcut să vedem cât de asemănătoare este oferta mărcilor de lux.

Personal Luxury

Clienții trebuie să citească foarte atent etichetele pentru a discerne ce marcă a “reinventat” un tricou alb. Un fenomen preluat deja și de alți jucători din segmente diferite de piață. Luxul trebuie să fie recunoscut instantaneu, cu ajutorul unui design iconic asociat unui anumit background. Indiscutabil, industria luxului nu poate reveni la un model de clienți axați exclusiv pe produse și ar trebui să continue să surprindă cu colaborări și extinderi interesante, dar ar trebui să se uite și înapoi la valorile fundamentale ale mărcii, restabilind astfel o experiență cu adevărat intima care instruiește și dezvoltă dorința atemporală a clienților în ce privește moda.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here