Share This Article
Există un loc în conștiința fiecăruia dintre noi, acolo unde anumite fotografii rămân adânc întipărite, indiferent de gusturile personale. Pentru cei acre cunosc fenomenul, un astfel de loc îl ocupă spectaculoasele fotografii alb-negru ale lui Peter Lindbergh, precum a fost Afgan Girly de Steve McCurry sau The Beatles ale lui Ian Macmillan. O dovadă în plus că moda, mai mult ca orice, a transformat mediul fotografic în sinteza unui moment de istorie, arta lui Lindbergh fiind imortalizată pentru posteritate.
O artă ce avea să se sfârșească în cursul săptămânii trecute, atunci când marele fotograf se stingea la vârsta de 74 de ani. Un artist ce avea să o imortalizeze pe Kate Moss – o femeie devenită conțtientă de sine, cu câteva riduri în jurul ochilor și țigara aprinsă între degete – așa cum Uma Thurman era un personaj aproape inabordabil. Un artist ce avea să imortalizeze cele mai cunoscute modele în ediția anuală a calendarului Pirelli, el luptând în permanență împotriva tehnologiilor de retușare a fotografiilor. Pentru că fotograful de origine germane (născut în 1944) a iubit femeile și i-a plăcut ăntotdeauna să redea frumusețea natural a acestora, departe de artificial imaginar al coperților de reviste. Și totuși, după ce a devenit celebru cu imaginile publicitare – în anii 1970, la paris – el a plonjat în lumea modei, realizând ședințe foto pentru publicații precum Vanity fair, Vogue sau Harper’s Bazaar, inspirația fiind regăsită în cinematografia non-realistă, peisajul industrial al orașului său natal și în realismul regizorului documentarist Dorothea Lange. Avansând pe scara timpului în anii 1990, ajungem la momentul când Vogue UK devine un icon al segmentului de modă: imaginea unor modele de top – precum Lindei Evangelista, Naomi Campbell, Cindy Crawford, Christy Turlington sau Tatiana Patiz (la mijlocul anilor 1990) – creascând cu ajutorul lentilei sale. “Aceasta ar trebui să fie responsabilitatea fotografilor de astăzi: de a elibera femeile din teroarea tinereții și perfecțiunii”. Este ceea ce spune însuși Peter Lindbergh, cel care mărturisea că nu este în căutarea corpului perfect, ci a adevărului în toate nuanțele sale. acesta a fost și idea calendarului Pirelli, el fiind autorul a numai puțin de trei astfel de ședințe foto. Primul, realizat în 1996, al doilea în 2002 – acestea aducând în prim-plan o serie de actrițe cunoscute. Ultimul, denumit The call, a fost produs de Peter Lindbergh în 2017 și prezintă portretele a cinsprezece actrițe de top, amintind aici de Robin Wright, Nicole Kidman sau Penelope Cruz, aducând la viață idea că “Talentul valorează mai mult decât frumusețea” – imagini care sunt cu adevărat autentice. Dacă cineva l-ar fi întrebat vreodată de unde își extrage ideile, el i-ar fi răspuns că l-a avut mereu în minte pe prietenul său care era îmbrăcat într-o pereche de jeans și pantofi sport. “Era cineva”, menționa el, adăugând că “fiecare fotograf ar fi trebuit să-l studieze”. El a reprezentat viața reală, chiar și în universal modei hedoniste. Odată cu plecarea lui, în urmă rămâne un imens gol, contrastele pe care reușea să le obțină, imortalizau complexitatea vieții a generații întregi. S-a stins un icon al modei și fotografiei, el căpătând dimensiune cu ajutorul memoriei pentru generațiile care vor continua să activeze în acest spectaculos domeniu al fotografiei. Un drum către eternitate al unui titan al fotografiei: Peter Lindbergh.