Share This Article
Ferdinand Berthoud și spiritul său vizionar și-a găsit exprimarea în piesele orologere de excepție, înalta lui calificare fiind transpusă inclusiv în ideea creării unei academii orologere. Conform explicațiilor furnizate prin intermeiul “Discours Préliminaire sur L’Horlogerie”, maestrul orologer a intenționat să fondeze o “Academie Orologeră”, cu scopul de a dezvolta domeniul și de a crea viitorii artizani din domeniu. Revenim astăzi cu partea a doua a materialului nostru, odată cu prezentarea viziunii maestrului în ce privește dezvoltarea ceasornicăriei franceze.

Planul pentru o “Academie Orologeră” – dezvăluit de Ferdinand Berthoud – a fost puternic inspirată de “Societatea Artelor”. Aducând împreună artizani și oameni de știință, a fost lansată o provocare la adresa Academiei de Științe în ce privește expertiza tehnică. După cum menționa Ferdinand Berthoud, modelul după care și-a documentat proiectul “Academia Orologeră” a fost “Societatea Artelor”, o instituție care a devenit o legend în cercurile artistice pariziene din anii 1760. Probabil, această societate a fost inițiată sub impulsul oferit de realizările ceasornicarului englez Henry Sully și plasat sub înaltul patronaj al tânărului Conte de Clermont, chiar dacă existența sa a fost de scurtă durată – între 1726 și 1730 – societatea numărând doar o sută de membri, inclusiv asociați ai Academiei de Științe. În rândurile sale se regăseau exponenți ai diverselor ramuri comerciale și profesii (ceasornicari, aurari, sculptori sau medici), precum și din zona științifică (matematicieni, astronomi sau fizicieni), alături de ei găsindu-și loc și diferiți manufacturieri. Iar scopul acestei construcții cu adevărat unice era stabilirea unui dialog între teorie și practică: dezvoltarea expertizei științifice într-un mod pragmatic pentru a contribui la creșterea cunoștiințelor.

De altfel, “Societatea Artelor” asigura artizanilor un forum de discuții mult mai democratic decât Academia de Științe, aceasta excluzând încă de la început manufacturierii. O contribuție importantă a avut-o și Contele de Clermont, acesta finanțând două premii anuale (sub forma unor medalii meritorii de 300 pounds). Totodată, organizația a oferit și un serviciu de evaluare care implica evaluarea unor dispozitive și instrumente pe cheltuiala proprie. Această încercare, așa cum am văzut anterior, a fost în general întreprinsă sub auspiciul Academiei de Științe. Presiunea exercitată de Academie, mulți dintre membrii ei văzând în “Societatea Artelor” un concurent serios, s-a manifestat destul de active în epocă. Așadar, nu este surprinzător că “Societatea Artelor” a fost o sursă de facinație pentru Ferdinand Berthoud și, în general, pentru comunitatea orologeră a vremii. O perioadă când ceasornicarii jucau un rol proeminent în societatea secolului al XVIII-lea. Când Henry Sully a devenit unul dintre fondatori, Julien le Roy a prezidat timp de mai mulți, fiul său – Pierre Le Roy – numărându-se și el printre membrii.

Astfel, se poate spune că “Academia Orologeră” era un pas către renașterea “Societații Artelor”, precum și a valorilor egalitare și științifice pe le încorpora. În conformitate cu Ferdinand Berthoud, câțiva colegi și “Artiști Inteligenți” – din anii 1750 – s-au alăturat pentru a aduce la viață acest proiect monumental. El menționându-i în mod special pe Julien Le Roy și Antoine Thiout. Cu toate acestea, proiectul nu și-a găsit rezolvarea, în principal datorită conflictelor dintre artizanii orologeri și F. Berthoud. Astăzi, la peste două sute de ani de la această inițiativă, nu ne rămâne decât să speculăm pentru destinația potențială a “Academiei Orologere” – dacă ea ar fi văzut lumina zilei. Probabil, apariția ei ar fi reprezentat un moment cheie în istoria vizionară a secolului al XVIII-lea, o societate perfecta la care Ferdinand Berthout visa cu siguranță. Încheiem materialul nostrum despre o parte din istoria orologeriei modern, cu promisiunea că vom reveni și alte materiale interesante despre evoluția acestei ramuri deosebit de importante din viața economică a umanității.
Detalii aici: FERDINAND BERTHOUD