Despre teoria consumului ostentativ!

0
78
Despre teoria consumului ostentativ

Despre lux știm că însoțește omenirea încă din zorii nașterii ei, deținerea unor produse unice și cât mai scumpe fiind o dorință de nestăvilit de-a lungu timpului. În trecut, luxul era catalogat în funcție de fiecare epocă, diferite produse fiind incluse pe o listă scurtă a unui stil de viață diferit de cea a marei mase de oameni. Și astăzi este la fel, chiar dacă deținerea de bunuri de lux s-a “democratizat”, accesul la astfel de bunuri fiind ușurat de creșterea standardului de viață de-a lungul globului.

The Theory of the Leisure Class (eBook)

Cum deținerea produselor de lux este strâns legată de condițiile economice, vă invit într-o scurtă incursiune în lumea teoriilor economice și bogăția unei societăți. Iar aici trebuie să-l menționăm pe Thorstein Veblen, un economist American de origine norvegiană, unul dintre primii oameni care au examinat relațiile complexe dintre consum și bogăția societății. Absolvent al “John Hopkins University” din Baltimore (Maryland/Statele Unite), T. Veblen este cunoscut pentru “The Theory of the Leisure Class” – publicată în 1899 – o lucrare în care a introdus termenul de “Conspicuous Consumption”, cuvinte care se pot traduce (aproximativ) prin “Consum Ostentativ” sau “Risipă Ostentivă”, o afirmație despre clasa fiecăruia și realizările sale.

În această lucrare, Thorstein Veblen analizează consumul burghez modern, arătând că prestigiul social este obținut prin irosirea timpului și a banilor. “Consumul Ostentativ (Conspicuous Consumption) de bunuri valoroase este un mijloc de reputație pentru un genmtleman”, iar Thorstein Veblen își propune – prin intermediul lucrării “The Theory of the Leisure Class” – să discute “locul și valoarea «leisure class» ca factor economic în viața modernă”. Procedând astfel, acesta a realizat un studio de refrință al clasei americane bogate, unde expune, cu o strălucire nemiloasă, obiceiurile de producție și deșeurile care sunt legate de tacticile de afaceri și comportamentul barbar.

Thorstein Veblen (Teoria Cosnumului ostentativ)

Analiza lui T. Veblen asupra procesului evolutive observă lăcomia ca motiv principal în economia modernă; imparțial, el examinează costul plătit de societatea umană atunci când instituțiile sociale exploatează – de dragul profitului personal – consumul de bunuri neesențiale. Moda, frumusețea, animalele, sportul, casa, clerul sau oamenii de știință, toți sunt evaluați pentru adevărata lor utilitate, răspunsul fiind unul destul de uțor de intuit: sunt inutile/inutili. La mai mult de un secol de la dispariția sa, țintele lui Thorstein Veblen sunt la fel de evidente, lucrarea lui având încă puterea de a șoca sau ilumina (în funcție de valorile și educația fiecărui individ în parte).

Astfel, în “The Theory of the Leisure Class”, T. Veblen scrie în mod critic despre “Consumul Ostentativ” și funcția acestuia în consumismul de clasă socială sau stratificarea socială. Reflectând din punct de vedere istoric, el urmărește comportamentele economice menționate până la începuturile diviziunii muncii sau perioada societății tribale. La începuturile diviziunii muncii, indivizii cu statut înalt din cadrul comunității practicau vânătoarea și/sau războiul, în general o muncă mult mai puțin intensivă și, mai ales, puțin productivă din punct de vedere economic.

The Theory of the Leisure Class

Pe de altă parte, persoanele cu statut social scăzut practicau activități recunoscute ca fiind mult mai productive din punct de vedere economic sau al muncii depuse, precum agricultura sau gătitul. Astfel, persoanele cu statut înalt în societate – după cum explică Thorstein Veblen – își permiteau să-și trăiască viața înconjurați de “lucruri plăcute” (de unde și titlul de Leisure Class), ei fiind angrenați într-o participare economică mai mult simbolic, decât într-una practică. Acești indivizi puteau dispune de timp liber pe perioade mult mai mari, scopul lor principal fiind acela de a-și arăta statutul lor social înalt.

O clasă care își proteja statutul lor social înalt în cadrul tribului din care făceau parte, asigurând un control total asupra membrilor, în principal prin participarea la activități de război, care, deși erau rareori necesare, îi făceau dependenți pe cei din clasa socială inferioară. În vremurile moderne, Thorstein Veblen descrie despre persoanele din “Leisure Class” ca fiind scutite de munca în unitățile de producție. În schimb, “Leisure Class” participa la eforturile intelectuale, un mod de a-și manifesta libertatea față de nevoia de a participa la munca manuală din cadrul societății economice. Detalii AICI. Articolul poate fi citit integral în ediția print (No. 43) a The Gentleman’s Journal

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te la newsletter-ul The Gentleman’s Journal pentru mai multe informații – AICI

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here