Attolini & Corte Pallavicina

0
6
Cesare Attolini - Corte Pallavicina

Attolini nu mai are nevoie de prezentare, fiind una dintre mărcile recunoscute la nivel internațional pentru calitatea produselor sale. O calitate regăsită inclusiv în ședințele foto pe care le-a realizat pentru colecția de sezon, locul ales fiind situat în regiunea Parma. Un loc unde se produce întâlnirea cu domnul Massimo Spigaroli, proprietarul unei fermecătoare și autentice ferme situate la nord de Parma, un spațiu ce pare suspendat în timp. Casă pentru excelența alimenatară și vinul de calitate, dar mai presus de toate, de un know-how unic, acest loc își are rădăcinile în vechea cultură rurală a regiunii.

Cesare Attolini - Corte Pallavicina

După cum declară domnul Massimo, “După aproape douăzeci de ani, restaurarea este completă A fost o luptă, uneori părea imposibil de finalizat, dar am reușit! Cum am reușit? Când străbunicul nostru a părăsit ferma “Piantador” – ce aparținea Maestrului Giuseppe Verdi – a venit aici, la “Corte Pallavicina”, împreună cu copii săi. A fost o realizare foarte mare! Împreună, beneficiind de experiența dobândită în cadrul fermei Piantador, ei au început să lucreze cu entuziasm uimitorul pământ al fermei. “Au crescut porci, găini, curcani, rațe și viermi de mătase. Au muls vaci, au plantat plopi și au recoltat pepeni verzi, grâu, melică și o mare diversitate de legume. În timpul iernii au preparat carnea după metodele tradiționale din regiune. Ulteriror, au preluat contracte de deszăpezire, au inițiat un serviciu de feribot de-a lungul râului Po (spre Cremona) și chiar au început să producă blocuri din beton! Și toate acestea s-au întâmplat aici, în ferma unde s-a născut tatăl nostru în anul 1916. Deci, cum să lăsăm totul să dispară? Când am reușit să cumpărăm acest loc în 1990, aproape totul era în ruină. Singurele lucrări cu adevărat semnificative datează din anul 1550; la finalul secolului al XVIII-lea, Marie Louise – Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla (devenită soția lui Napoleon) – a ordonat soldaților (denumiți “Dragoni”) să protejeze traficul fluvial înfloritor și a coborât turnurile cu un etaj”, adaugă Massimo.

De asemenea, începând cu anul 1850, “Corte Pallavicina” a fost împărțită în locuințe mai mici și oferită spre utilizare țăranilor, pescarilor și meșteșugarilor din zonă. Nimeni nu a mai fost interesat de această construcție, râul Po schimbându-și în timp cursul și inundând din când în când proprietatea. “Și iată, acum suntem aici! Este ca un vis, un vis devenit real: am reușit să o refacem”! “Pivnițele unice, locul unde Marchizul de Pallavicino își desăvârșea arta conservării cărnii de porc, s-a transformat într-un spațiu unde sunt maturate diverse sortimente de brânzeturi, locul unde se producea ghiață și închisoarea ieșind din sedimentele aduse de râu, în timp ce frescele au fost restaurate – revenind la spledoarea de odinioară – șemineul reluțndu-și vechea lui funcție – camerele de la primul etaj, calde și confortabile, fiind gata să-și primească primii săi oaspeți”, adaugă cu pasiune copleșitoare domnul Massimo Spigaroli. “Au trecut aproape douăzeci de ani, dar aici suntem înconjurați de toate amintirile familiei noastre, reședința fiind restaurată cu migală, precum o mamă ar fi avut grijă de copilul său nou-născut: cu blândețe și multă atenție, în refacerea reședinței fiind implicați toți meșterii din zonă, cei care încă mai stăpânesc abilitățile de a construi în mod tradițional – reconstrucția beneficiind de cărămizi, lemn de plop și stejar, prelucrate după vechile tehnici de lucru din această parte a Italiei. Acum, o nouă provocare ne așteaptă, nu mai puțin dificilă decât cea anterioară: să-i facem pe oameni să devină conștienți că această reședință este direct legată de regiune, de produsele și pământul său fertil, în încercarea noastră de o readuce la viață”. Mai multe detalii aici (www.anticacortepallavicinarelais.com).

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here