Share This Article
Георгий Курасов s-a născut în anul 1958, în orașul care se numea pe atunci Leningrad, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice urbea reluându-și vechea denumire de Sankt Petersburg. Orașul natal a fost o construcție specială încă de la momentul înființării sale. Situat în delta mlăștinoasă a râului Neva – un loc unde nimeni nu îndrăznise să se așeze până în acel moment – această capitală a crescut sub voința lui Petru cel Mare la marginea unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Aici, pe o suprafață complet plană, sculptată de răuri, pâraie și canale, arhitecții europeni au croit bulevarde drepte, străzi și piețe, numeroase porticuri romane și palate în stil baroc, sculpturi și fântâni de o frumusețe ireală, situat în mijlocul a ceva similar cu permafrostul. Dominat de puterea imperială a țarilor, orașul a început să se dezvolte rapid, numeroși artiști regăsindu-și aici inspirația. În mijlocul acestui oraș efervescent îl regăsim pe Георгий Курасов, artistul petrecându-și copilăria în nordul orașului, într-un mic apartament cu ferestre care priveau spre o curte și mai mică. Vorbind despre anii copilăriei, artistul menționa lurările din plastilină așezate la ferestrele din lemn, formele fiind mai mult o compensație la minimalismul cenușiu al vieții de zi cu zi, la absența culorilor deschise și luminoase.

La treisprezece ani, mama decide să-l înscrie la școala de arte de pe lângă Academia de Arte Frumoase. În cadrul interviului, i s-a explicat politicos că nu există un loc pentru Георгий Курасов în departamentul de pictură, deoarece el nu poseda un simț al culorii – fiind îndrumat să se alăture clasei de sculptură. La vârsta de 19 ani, Georgy Kurasov pășea pe treptele Academiei de Arte Frumoase din St. Petersburg, locul unde avea să petreacă șase ani în vastul studiou al unei clădiri ridicate pe vremea Ecaterinei cea Mare, la finalul secolului al XVIII-lea. O clădire marcată de coridoare boltite, înguste – incredibil de înalte – cu studiouri vaste și reci, locuite parcă de fantomele vechilor maeștri, a căror influență era mult mai reală decât apologiile nesemnificative ale realismului socialist și esteticii marxist-leniniste ce dominau Rusia acelor vremuri.

Academia a reprezentat cei mai buni ani din viața artistului, colegii și apropiații lui Kurasov datând în mare parte din acei ani. Cercurile frecventate de artist erau intelectuale, talentate și tinere, cu excepția unuia sau doi informatori care erau pur și simplu un element obligatoriu al vieții acelor ani și care nu făceau prea mult să modifice imaginea de ansamblu. O perioadă când Kurasov o cunoaște pe minunata lui Zina, cea care avea să-i ocupe mai târziu aproape tot spațiul vieții sale, mai ales din punct de vedere creativ. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu, artistul începe să participe la numeroase expoziții și concursuri, intenția fiind aceea de a obține punctajul necesar pentru a fi desemnat membru al Uniunii Artiștilor – un pas necesar pentru a putea obține un studiou separat.

Un demers destul de dificil în epocă, participarea la aceste expoziții necesitând realizarea a numeroase lucrări. Iar pentru a realiza aceste lucrări, Kurasov avea nevoie de un studiou unde să creeze. După numeroase încercări, Георгий Курасов reușește să intre în rândurile Uniunii Artiștilor, imediat lui fiindu-i alocat un mic studiou de creație. Cu toate acestea, în jurul său țara fierbea, un nou secretar de partid – Mihail Gorbaciov – dorind să implementeze reforme profunde la nivelul societății, populația luptându-se în acel moment cu lipsa acută de alimente, chiar dacă setea de informații era una destul de mare. Este momentul când Kurasov începe să picteze, dar în curând a devenit clar că vânzarea imaginilor sale prețuri acceptabile avea să fie o misiune aproape imposibilă, așa că el începe să producă mici pasteluri pe care le vinde prin intermediul unor mici galerii de artă sau turiștilor străini.

Anul 1991 avea să aducă și dispariția Uniunii Sovietice, artistul rus producând numeroase tablouri, chiar dacă locurile de expunere erau extrem de puține. Un viitor aproape sumbru se deschide în fața artistului. Cu toate acestea, lucrările sale ajung – la începutul anului 1993 – în Statele Unite. Momentul este unul foarte important, Георгий Курасов reușind să expună și să vândă numeroase lucrări în America de Nord. De asemenea, el are parte de o percepție cel puțin ciudată din partea lumii artistice: americanii îl considerau pe Georgy Kurasov un artist rus, în timp rușii îl percep ca pe un artist american. Pictorii îl consideră sculptor, în timp ce sculptorii sunt siguri că el este pictor. Punem punct acestei scurte prezentări, cu promisiunea că vom reveni cu mai multe informații despre lucrările artistului de origine rusă.