Top
STORIES

O ISTORIE A ARTEI, CA ISTORIE A SEXUALITĂȚII

Am arătat deja – în numărul trecut – că arta erotică a apărut, practic, o dată cu arta. Am trecut deja în revistă, încă de atunci, o serie de aspecte care priveau arta preistorică și apoi, mai departe, arta Mesopotamiei și arta Egiptului antic. Pentru a putea completa imaginea asupra Antichității ne rămâne astăzi să discutăm doar despre perioada clasică: Grecia antică și Imperiul Roman.

Arta grecilor, mai ales picturile de pe vasele ceramice, ne spune clar că ei au fost, cu adevărat, cei mai avangardiști dintre antici. Nu doar că făceau tot ceea ce făceau și egiptenii, dar au venit și cu idei proaspete: sexul între zei și oameni (istoricii încă se luptă să afle care dintre Zeus și Stefan cel Mare a avut mai mulți copii din flori), pederastia, sexul crupal. Arta erotică a Greciei antice este de o bogăție de neînchipuit. Nu doar ca volum, ci și din punct de vedere calitativ. Deja nu mai vorbim despre reprezentarea actului sexual ca ritual al fertilității, așa cum se întâlnea des mai ales în arta preistorică și în cea a Mesopotamiei antice. Vorbim despre reprezentarea lui în sine, ca bucurie a vieții și plăcere carnală pură. În scenele de amor pe care grecii le pictau, apare deja cam orice ne-am putea imagina. Apar cupluri heterosexuale care fac sex. Apar femei care se satisfac între ele. Apar bărbați care iubesc băieți tineri. Apar femei care cară falusuri imense spre cine știe unde. Dionis era zeul extazului, al fertilității și-al lipsei măsurii. Era deseori însoțit de Pan, zeu jumătate om și jumătate țap, care se ocupa în principal cu protejarea păstorilor și în particular cu alergatul nimfelor. Dionis și Pan mergeau de multe ori împreună la banchete și aveau o mare pasiune pentru femei. Așa că foarte des se găseau prinși în orgii atât de mari încât doar ei, pentru că erau zei, puteau rezista fără să-și dea duhul. Toate acestea – și încă altele, mai multe – sunt pictate de greci în primul rând, cum spuneam, pe vasele de ceramică. Ori, să o spun mai direct, tot imaginarul acesta făcea parte din viața lor de zi cu zi. Era ceva firesc. Din asta mâncau, din asta beau vin. Pe lângă o mulțime de alte lucruri importante, le-au transmis deschiderea aceasta și romanilor.

Despre arta erotică și despre practicile sexuale din Imperiul Roman n-are rost să faci o poveste lungă, pentru că există un rezumat perfect la Pompei. În frescele de acolo se găsește cam tot ceea ce omul modern are impresia că a inventat el, de la threesome la cunnilingus. Aristocrația romană se bucura de viață fără limită, fără prejudecăți și fără rușine. Pictura murală de la Pompei surprinde asta atât de bine, încât s-a dezbătut îndelung dacă să fie expusă ca artă sau catalogată ca pornografie și cenzurată. S-a decis finalmente că e artă. Totul a început în 1819, când regele Francisc I al celor Două Sicilii a vizitat expoziția Pompeii de la Muzeul Arheologic Național din Napoli. A vizitat-o împreună cu soția și cu fiica. Fata a roșit. Soția a roșit. Regele a roșit și el și-a poruncit ca toate obiectele să fie încuiate într-un cabinet secret și să fie accesibile doar persoanelor mature și cu “o moralitate probată”. Așa s-a făcut. Apoi s-a desfăcut. Apoi s-a refăcut. Și tot așa pentru mai bine de un secol până când, prin anii 1960, în plină epocă a revoluției sexuale, colecția a redevenit publică pentru o scurtă perioadă de timp. După care a fost închisă iar, pentru ca abia în anul 2000 celebrul Gabinetto Segreto (Cabinetul Secret) să fie finalmente redeschis publicului de-a binelea. Pot intra chiar și minorii, dar doar dacă sunt însoțiți sau au un acord scris. Cam aceasta ar fi o trecere sumară în revistă a sexualității și artei erotice antice, de la Venus din Willendorf și până la Pompei: femei, nuduri, sex mult și divers, fără discriminare. Apoi a apărut creștinismul. Însă despre asta vom vorbi în numărul viitor, atunci când vom afla cum n-a putut omul renunța la plăcerea carnală nici măcar de frica iadului.

Autor: Dragos A. Farmazon (dragos.farmazon.ro);

Poza 1 – Scenă erotică pe un kylix (cupă de vin), aprox. 480 î.e.n., Muzeul de Artă, Boston;

Poza 2 – Scenă erotică, aproximativ sec. 1 e.n., Pompei, Italia;

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons