Top
ESSENCES

JEAN ANTHELME BRILLAT-SAVARIN

Jean Anthelme Brillat-Savarin (1755 – 1826) a fost un avocat și politician francez, faima fiind câștigată ca epicurean și pasionat al gastronomiei. Brillat-Savarin s-a născut în Belley, Ain, într-o familie de avocați, orășelul fiind situat în locul unde râul Rhône separă Franța de Savoia. În primii ani de viață a studiat dreptul, chimia și medicina la Dijon, el alegând să practice avocatura în orașul său natal.

În anul 1789, anul în care a început revoluția Franceză, el a fost ales deputat, fiind trimis în Adunarea Constituantă Națională, reușind aici să câștige faima ca orator, în special pentru un discurs public prin care apăra pedeapsa capitală. Tatăl său, Marc Anthelme, a adoptat al doilea nume de familie în anul 1733, după moartea unei mătuși pe nume Savarin – care ia lăsat întreaga avere – condiția fiind să-i adopte numele. În cel privește pe Jean Anthelme, acesta a revenit la Belley, el fiind ales în funcția de primar al orașului. Însă, cum revoluția avea să sufere o primă înfrângere, el a fost nevoit să fugă din țară, căutând adăpost în Elveția (având rude în orașul Moudon), ulterior el a ales să se stabilească la Hôtel du Lion d’Argent din Lausanne. Pașii aveau să-l poarte în Olanda și apoi în Statele Unite, unde a locuit timp de trei ani în Boston, New York, Philadelphia și Hartford, traiul fiind asigurat de lecțiile de franceză și vioară pe care le preda familiilor avute din aceste orașe. Pentru un timp avea să se angajeze inclusiv la Park Theater din New York, aici el ocupând postul de Prim Violonist. Întors în anul 1797 în Franța sub “Directorat” (organism însărcinat cu puterea executivă între 1795 și 1799), el a obținut un post de magistrat (Judecător la Curtea de Casație), el ocupând această funcție pentru tot restul vieții sale. De-a lungul vieții Brillat-Savarin a publicat mai multe lucrări despre lege și economie politică, alături de o scurtă poveste erotică (Voyage à Arras). Rămas burlac pentru tot restul vieții, dar nu străin iubirii, pentru care a avut un al șaselea simt, Brillat-Savarin a rămas faimos pentru un citat adresat frumoasei sale verișoare, domnișoara Juliette Récamier: “Domnișoară, primiți cu amabilitate și citiți cu indulgență lucrarea unui om în vârstă. Este un tribut adus prieteniei care se datorează copilăriei dumneavoastră și, poate, omagiul unui sentiment mai delicat… Cum pot să-ți spun? La vârsta mea un bărbat nu mai îndrăznește să-și interogheze inima”. Însă, cea mai faimoasă lucrare a lui rămâne “Physiologie du Goût” (Fiziologia Gustului), aceasta fiind publicată în luna decembrie a anului 1825, cu două luni înainte de moartea sa (titlul complet fiind “Physiologie du Goût, ou Méditations de Gastronomie Transcendante; ouvrage théorique, historique et à l’ordre du jour, dédié aux Gastronomes parisiens, par un Professeur, membre de plusieurs societies littéraires et savants”). Una dintre cele mai bune traduceri a fost realizată de scriitorul și criticul de limbă engleză M. F. K. Fisher, acesta remarcând că, “Mă simt binecuvântat printre restul translatorilor”.

Jean Anthelme Brillat-Savarin

Traducerea acestei cărți de referință a fost publicată pentru prima dată în anul 1940, stilul și esența lucrării rămând în timp extrem de importante, fiind reevaluate în mod repetat în anii care au urmat după moartea lui. Un stil lejer, dubios pe alocuri, scris într-o epocă când lecturile ușoare constituiau preocuparea principală a păturii educate, Brillat-Savarin aducând în atenția acestora discuțiile despre plăcerile meselor, adesea ele fiind considerate o știință. Modele sale au fost fost personalitățile din vechiul regim: Voltaire, Rousseau, Fénelon, Buffon, Cochin sau d’Aguesseau. Exceptând limba latină, el cunoștea foarte bine încă cinci limbi moderne, atunci când avea ocazia, el neezitând să împrumute din fiecare câte un cuvânt. Filozofia epicuriană se regăsește în spatele fiecărei pagini din această carte, fiecare masă servită de Brillat-Savarin fiind o experiență satisfăcătoare, atât timp cât era executată cu artă. “Persoanele care suferă de indigestie sau care se îmbată, sunt total ignorante în ce privește adevăratele principicii ale servitului și băutului în timpul mesei”, avea să clameze el. De altfel, influențele lui aveau să se regăsească în anumite sortimente, “Fromage Brillat-Savarin”, “Mucegaiul Savarin” sau “Gâteau Savarin” fiind câteva dintre preparatele denumite în cinstea lui. Reputația lui avea să fie revitalizată în rândul gastronomilor moderni în multe părți ale lumii, una dintre cele mai influente emisiuni Tv (Iron Chef) având drept motto celebrul său aforism: “Spune-mi ce mănânci și îți voi spune cine ești”. De fapt, Brillat-Savarin este adesea menționat drept părintele dietei cu conținut scăzut de carbohidrați. El consideră că făina albă și zahărul sunt cauza obezității, sugerând folosirea în special a alimentele bogate în proteine. Destul de sigur, animalele carnivore nu posedă sau cresc straturile de grăsime (aici luând în calcul lupi, șacali sau păsări de pradă), în timp ce animalele ierbivore cresc masa de grăsimi doar când sunt într-o stare de inactivitate, ele îngrășându-se rapid în momentul când sunt hrănite cu cartofi, cereale sau orice tip de făînă. Cea de-a doua cauză a obezității, identificată de Brillat-Savarin, este cea a substanțelor nealcoolice și a amidonului, acestea fiind regăsite printre principalele ingrediente ale hranei zilnice a omului. Închidem acest scurt compendiu despre gastronomie prin mențiunea aceluiași Brillat-Savarin, prin care omul (asemenea animalelor) care consumă produse delicioase, este predispus la îngrășare… o lege universală care se aplică fiecăruia dintre noi! Text de – Mihai Leonard.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons