Top
STORIES

FEMEILE PUTERNICEI DINASTII MEDICI

Jacopo di Chimenti da Empoli si Maria de Medici

După cum probabil știți deja, de Medici a fost una dintre cele mai puternice familii din perioada Evului Mediu. Au condus Ducatul de Toscana până în anii 1700, familia oferind umanității unii dintre cei mai renumiți conducători și, totodată, unele dintre cele mai spectaculoase și celebre opere de artă. Cu toate acestea, majoritatea dintre noi cunoaștem doar ramură masculine (amintind aici pe un Cosimo I sau Giovanni di Bicci de’Medici), istoria consemnând personaje celebre din rândul femeilor ce au făcut parte din cadrul acestei puternice familii nobiliare.

Caterina de Medici

Scopul acestei serii de articole este de a prezenta ramura feminină a familiei de Medici – aici putând să le menționez pe o Contesa de Bardi sau Lucrezia Tornabuoni, Clarice de Medici, Catherina de Medici (Regină a Franței) și Isabelle de Medici. Fără aceste femei, mulți dintre cei care au condus Ducatul Toscanei nu ar fi existat niciodată. Un scurt compendiu al femeilor din familia de Medici ce readuce la viață conceptul prin care acestea au exercitat o putere considerabilă încă din perioada timpurie modernă, în special în rolurile de mediatori și lideri în cadrul complicatei politici a epocii. De altfel, membrii feminini ai celei mai cunoscute familii din Florența au fost deseori omise în discuțiile despre autoritatea feminină din epocă, în principal din cauza presupunerii generale despre rolul inferior pe care îl jucau femeile sub guvernările republicane – credința fiind aceea că ele aveau mai puține oportunități în a exercita o influență politică decât omologii lor masculini. Ceea ce trebuie înțeles este implicarea în politică a femeilor din familia de Medici, centrul de greutate al intereselor și sferei de influență fiind mutat adesea din zona “guvernamentală” în cea a palatului Medici. În ciuda numeroaselor rstrictii la care erau supuse în epocă, femeile din familia Medici au reușit să desfășoare o activitate politică intensă prin intermediul rețelelor create nu numai în Florența, ci și în afara Romei – și chiar mai departe – în special prin legăturile familiare cu Papii Leon al X-lea și Clement al VII-lea. Un exemplu în acest sens este oferit de bogata corespondență a vremii, aceasta dezvăluind detalii fascinante despre modul prin care ele au dezvoltat și întreținut relații cu omologii lor masculini.

În paralel cu consolidarea puterii ducale a familiei Medici – între asumarea puterii lui Cosimo cel Bătrân (1434) și ascensiunea lui Cosimo I (1537) – povestea ne arată viața soțiilor, fiicelor și surorilor care au ajutat la întărirea și creșterea puterii familiei, mai ales atunci când bărbații erau exilați din motive politice: Lucrezia Tornabuoni, soția lui Piero (fiul lui Cosimo cel Bătrân) și mama lui Lorenzo Magnificul; nașterea fiicei Lucreziei, Clarice Orsini, soția lui Lorenzo Magnificul; nunta Alfonsinei Orsini (fiica lui Clarice), soția lui Piero. De asemenea, fiicele lui Clarice, Maddalena Cibo și Lucrezia Salviati; în cele din urmă, Maria Salviati, fiica Lucreziei, căsătorită cu Giovanni delle Bande Nere – acesta făcând parte dintr-o altă ramură a familiei Medici, coborâtă pe linia lui Lorenzo, fratele lui Cosimo cel Bătrân. După cum observați, o complicată alianță exista între ramurile familiei și alte familii puternice din epocă, povestea învârtindu-se în jurul unor femei remarcabile din istoria ultimului mileniu, pentru activitatea acestora existând surse bogate de arhivă. Autoritatea politică a femeilor din familia Medici arată că ele dispuneau de o mare libertate în ce privește exercitarea influenței în contrast cu cele care făceau parte dintr-un sistem republican, deoarece acestea funcționau într-o arenă publică clară ce era teoretic limitată la femei, în timp ce puterea “seigneuriala” – concentrată pe o singură persoană – era inseparabilă de gospodărie.

Observăm în acest caz că autoritatea a gravitat spre Palatul Medici și destul de departe de palatul guvernamental în ultimii ani de domnie a lui Cosimo, ceea ce a generat o creștere a posibilităților de influență a femeilor – acționând ca patroni în rețele extinse și ca intermediary între diferitele facțiuni politice ale vremii. Cu fiecare generație succesivă, ele și-au asumat influența odată cu vârsta înaintată, fiecare dintre acestea fiind instruită de generația precedentă. Importanța și reputația lor de a influența se reflectă în cele menționate despre una dintre cele mai cunoscute femei ale familiei Medici, Lucrezia Tornabuoni: “Lucrezia a devenit, datorită reputației ei de mamă și sfânt, un element cheie în succesul dinastic al familiei Medici”. O altă latură a familiei o reprezintă contribuțiile lor în ce calitate de patroni ai artelor – arhitecturale, religioase și literare. Totodată, modul în care s-au comportat femeile din familia Medici pe durata când soții lor au fost exilați din Florența (1494 – 1512 și 1527 – 1530), ne arată modul cum acestea au menținut balana puterii în raport cu omologii lor de sex masculin. De exemplu, surorile Papei Leon al X-lea au fost implicate activ în viața Curții Papale. Lucrezia Salviati și fiica ei Maria se bucură de legături strânse la curtea Papei Clement al VII-lea, acesta fiind și vărul Lucreziei. O conexiune papală ce reușit să lărgească cercul de influență al femeilor din familia Medici dincolo de Florența – chiar și de Roma. Mă opresc aici cu prima parte a materialului, în perioada următoare urmând să vă prezint personajele principale din latura feminină a familiei Medici. Text de – Mihai Leonard.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons