Top
LIFE & ARTS

FASCINAȚIA MEDICALĂ A SECOLULUI AL XVII-LEA

Recent, o știre provenită din Japonia făcea înconjurul rețelelor sociale: țara asiatică a permis încrucișarea (în laborator) a oamenilor cu animalele. Citind această știre, mi-am adus aminte de scrierile antice și apariția unor monștri, încrucișări realizate de zei, prezența lor pe pământ fiind un fapt incontestabil pentru acea epocă. Căutând să aflu mai multe, am descoperit lucrările unui medic de origine italiană (secolul al XVII-lea), desenele fiind realizate la câteva mii de ani după poveștile descrise de scriitorii antici.

F. Liceti – De monstrum causis, natura et differentiis

Așadar, la fel ca majoritatea monștrilor mitici, creaturile prezente în ilustrațiile medicului italian Fortunio Liceti dezvăluie anxietățile și concepțiile greșite ale secolului al XVII-lea despre reproducere și corpul uman. Desenele și imprimeurile reconsideră linia imaginară care desparte omul de animal. Pe lângă prezența unor figure fictive, F. Liceti s-a dovedit a fi unul dintre cei care au avut o idee deformată despre variațiile infinite ale vieții umane. Desenele sale includ gemeni siamezi, o femeie cu patru picioare, bărbați fără cap – cu protuberanțe ieșind din stomac sau spate – precum și o varietate de hibrizi de ființe umane: o creatură solzoasă, cu două picioare, cu cap de cal, cu blană, bipedul având trăsăturile unui bărbat. Despre Liceti se strie că s-a născut premature, pe o navă care ce nagiva de-a lungul coastei Italiei în anul 1577, în timp ce mama sa se îndrepta către Rapallo. Un zvon din epocă îl menționează pe micuțul Fortunio Liceti drept foarte mic, el putând să se încadreze în palma unei mâini. Potrivit scriitorului Laurence Sterne (secolul al XVIII-lea), Liceti a putut să supraviețuiască datorită tatălui său, acesta ținându-l într-un dispozitiv ce ne aduce aminte de incubatorul de astăzi. Crescând, el a decis să studieze medicina și filozofia la Universitatea din Bologna, devenind tot mai interesat de biologie. De-a lungul vieții sale, Liceti a scris nenumărate cărți, aproape câte una pe an. cea mai cunoscută lucrare fiind “De monstrum causis, natura et differentiis”, textul fiind publicat în cursul anului 1616 și reeditată în 1634 cu ilustrațiile sale vii. Liceti a murit în 1657, cu opt ani înainte ca o editură din Amsterdam să distribuie pe larg acest manuscris. Interesul publicului pentru pigmei și alte “monstruozități” a atins cote foarte înalte în epocă, ceea ce a dus la proliferarea spectacolelor de circ “ciudate”.

F. Liceti – De monstrum causis, natura et differentiis

Pentru ochiul contemporan, “De monstrum causis, natura et et differentiis” prezintă o serie de personaje mitice, precum copii lupi sau centauri. Totodată, cartea a inclus și anomalii genetice, Liceti fiind martorul unor astfel de “personaje” – el desenând deseori gemeni siamezi sau personae intersexuale. În ciuda faptului că omul de știință a grupat persoanele cu dizabilități congenitale alături de “monștri”, el a făcut totuși anumite progrese pentru timpul său. În timp ce colegii săi de breaslă credeau că anomaliile sunt rezultatul unui păcat, Liceti era încredințat că sunt doar rezultatul unor probleme de ordin genetic (natural). Poate că el a avut o înclinație către reproducere, organele genitale din opera lui Liceti variind de la lumea acceptată către “cealaltă lume”. Un “monstru” ne arată o coadă atașată frontal, dimensiunea fiind aproape cat a picioarelor, în timp ce o altă creatură pare să aibă pliuri vaginale. Liceti a considerat că uterul îngust sau complicațiile cu placenta unei mame ar putea să dea naștere la unele defecte observate (denumite acum “dizabilități congenitale”). Unii savanți chiar îl creditează pe Liceti drept tatăl teratologiei sau a studiului dizabilităților congenitale. De asemenea, Liceti a explorat teoria “generației spontane”, ideea că ființele vii ar putea crește din materia non-vie. Omul de știință Anton van Leeuwenhoek a observat consistența spermei (la microscop) pentru prima dată la douăzeci de ani după moartea lui F. Liceti – petrecută în 1657 – alături de mecanica reproducerii (sperma fertilizează un ovul), mecanismul exact fiind descoperit abia două sute de ani mai târziu.  Pentru Liceti, ignoranța ducea la presupuneri false. Cu toate acestea, secole mai târziu, artiștii suprarealiști – mai degrabă decât oamenii de știință – au revizuit opera lui Fortunio Liceti: în ciuda inexactităților medicului italian, desenele sale au fost fabulos de inventive, evidențiind totodată un psihic imaginar, neinhibat.

Susră articol: Artsy.com

 

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons