Top
STORIES

DESTINUL NEÎNDUPLECAT AL LUI HUGH GLASS

Hugh Glass - The Revenant

Filmul “The Revenant” s-a bucurat de un succes teribil în 2015, uimind publicul atât prin povestea lui captivantӑ cât ṣi prin cruzimea realitӑṭii de atunci, exprimatӑ prin unelte cinematografice bine alese. “The Revenant” este o poveste ṭesutӑ în jurul remarcabilei aventuri ale lui Hugh Glass, un explorator ṣi negustor de blӑnuri care a operat în jurul râului Missouri la începutul secolului al XIX-lea.

Hugh Glass - The Revenant

Potrivit Encyclopedia Britannica, în 1823 Hugh se afla în serviciul generalului William Henry Ashley în rolul de ghid, sprijinindu-l pe militar într-o expediṭie de comerṭ de-a lungul râului Missouri. O astfel de expediṭie pretindea o rânduialӑ deosebitӑ, iar implicaṭiile erau de cele mai multe ori, extrem de periculoase. Partidele de vânӑtoare erau prӑdate de rӑzboinici Arikara, iar grupul generalului William a suferit un atac rezultând pierderea a nu mai puṭin de 15 suflete, aventura lor pӑrea sӑ se încheie înainte de a începe. Riscul unui conflict cu amerindienii nu era singurul pericol cu care tabӑra de vânӑtoare avea sӑ se confrunte, regiunea Dakotei de Sud fiind împânzitӑ de plaiuri sӑlbatice, populate de urṣi grizzly. Aceste fiare puteau ajunge la o înӑlṭime de 3 metri ṣi jumӑtate cu o greutate ce împlineṣte trei sferturi de tonӑ, prin urmare, o întâlnire nefastӑ cu un urs grizzly reprezenta o ṣansӑ scӑzutӑ de supravieṭuire atunci, ca ṣi acum. Aflat în expediṭie, Hugh Glass hotӑrӑṣte sa pӑrӑseascӑ tabӑra în recunoaṣtere pentru a lua cunoṣtinṭӑ de împrejurimi, dar acesta nu ajunge prea departe ṣi este atacat de un urs grizzly in compania celor doi pui.

Plumbul care i-a strӑbӑtut pieptul ursului nu a fost îndeajuns pentru a-l putea opri, iar Glass s-a luptat corp la corp cu fiorosul animal, pânӑ când companionii sӑi au reuṣit sӑ se ghideze dupӑ sunetul vocii sale, gӑsindu-l aproape rӑpus. The Telegraph povesteṣte despre starea în care Hugh fusese descoperit de cӑtre însoṭitorii sӑi, oferindu-i ṣanse nule de a se însӑnӑṭoṣi pentru a putea duce misiunea pânӑ la capӑt. Aceṣtia însӑ hotӑrӑsc sӑ rӑmânӑ strajӑ pânӑ când Glass îṣi dӑ ultima suflare, apoi urmau sӑ îṣi continue drumul. Rӑbdarea generalului a durat decât o zi, iar starea de sӑnӑtate a lui Glass nu arӑta îmbunӑtӑṭiri. Persista totuṣi sӑ trӑiascӑ. Generalul ia o hotӑrâre, fiind înfricoṣat de ideea unei ambuscade ṣi plӑteṣte doi binevoitori sӑ rӑmânӑ alӑturi de Glass pânӑ la ultima suflare. Cei desemnaṭi erau John Fitzgerald ṣi un tânӑr pe nume Jim Bridger. Dupӑ o sӑptӑmânӑ, Glass încӑ rezistӑ, iar Fitzgerald devenea tot mai îngrijorat pentru siguranṭa sa. Într-o noapte ploioasӑ, Fitzgerald îi aduce argumente nimicitoare lui Bridger, mânaṭi de fricӑ, strâng uneltele ṣi proviziile apoi dispar în toiul dimineṭii, lӑsându-l pe Glass fӑrӑ nimic. Acesta este punctul de cotiturӑ al povetii i asta deoarece timpul a alterat probabil definitiv adevӑrata istorisire, pendulând între legendӑ i realitate, aruncându-l pe Hugh într-o luminӑ supraomeneascӑ. Mereu am binevoit sӑ cred cӑ oamenii atunci ‘erau fӑcui din alt aliaj’, prin urmare erau capabili de lucruri extraordinare, lucruri pe care astӑzi le poi judeca prin alte instrumente oferite de realitate. Glass îṣi recapӑtӑ cunoṣtinṭa ṣi treptat, îṣi târӑṣte trupul schilodit cӑtre un izvor, ghidat de susurul apei nopṭi la rând. Povestea descrie cum Glass ṣi-a lӑsat rӑnile pradӑ viermilor, permiṭându-le sa consume ṭesutul mort pentru a preveni cangrena. Pe lângӑ rӑdӑcini, ierburi de tot felul ṣi fructe de pӑdure, Glass reuṣeṣte sӑ alunge o ceatӑ de lupi aprinzând o torṭӑ, cu care alungӑ bestiile ṣi se înfruptӑ din captura lor. Recuperarea s-ar fi întins pe o perioadӑ de câteva sӑptӑmâni, iar odatӑ sӑnӑtos,

Hugh Glass - The Revenant

Hugh Glass parcurge 250 de mile pânӑ la baza fortului Kiowa, o parte din drum reuṣind sӑ-l dovedeascӑ construind o plutӑ rudimentarӑ, plutind pe râul Cheyenne. Se pare cӑ o dorinṭӑ chinuitoare de rӑzbunare l-a împins constant pe Glass sӑ revinӑ în civilizaṭie, cӑutând sӑ-i priveascӑ în ochi pe cei doi trӑdӑtori. Pe Bridger îl întâlneṣte primul, însӑ cedeazӑ vӑzându-l pe tânӑr torturat de vinovӑṭie. Bridger îi mӑrturiseṣte cӑ fusese doar o unealtӑ în mâna lui Fitzgerald, iar Glass porneṣte în cӑutarea sa. Destinul avea sӑ aṣeze lucrurile anevoios, iar cand Hugh aflӑ despre existenṭa lui Fitzgerald, era deja prea târziu. John Fitzgerald se înrolase în armata Americanӑ, devenind astfel, de neatins. În ciuda promisiunii pe care o face, de a-l omorî pe Fitzgerald imediat ce pӑrӑseṣte serviciul militar, Glass se întoarce la comerṭul de blӑnuri ṣi începe vânӑtoarea pentru a-ṣi putea câṣtiga din nou existenṭa. Doar câṭiva ani mai tarziu în 1833, cumva îmbӑtrânit de durerile rӑnilor trecute, este ucis atunci când caravana lor este atacatӑ de tribul Arikara. Chiar dacӑ destinul lui Hugh Glass s-a arӑtat atât de fioros cu existenṭa sa, este amintit ṣi astӑzi de cӑtre istoria americanӑ, pentru dorinṭa sa incredibilӑ de a rӑzbi înaintea morṭii. Nu existӑ surse scrise care sӑ îi aparṭinӑ lui Hugh, iar cea mai veche dovadӑ notabilӑ este o scrisoare publicatӑ în jurnalul literar “The Portfolio” cu numele “Letters From the West, No. XIV., The Missouri Trapper.” Hugh Glass are rolul de a simboliza anduranṭa umanӑ ṣi cu siguranṭa va rӑmâne o poveste atemporalӑ despre rezistenṭӑ, tenacitate ṣi rӑzbunare, care cumva, continuӑ sӑ rezoneze cu cititorii ṣi publicul de astӑzi. Text de – Cosmin Lungu.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons