Top
STORIES

DESPRE ORAȘUL INDUSTRIAL MILANO

Milano

Aceasta este provocatoarea temă  principală pentru cea de-a XVII-a ediţie a Week of Business Culture din 2018, organizată de Asociația Confindustria și Museimpresa, eveniment desfășurat în toamna anului trecut. În Milano coincide cu BookCity, cu mai mult de 1300 de evenimente care se desfăşoară în jurul bibliotecilor, teatrelor, școlilor, universităților, librăriilor, piețelor, cluburilor, spitalelor, închisorilor, halelor publice și a locaţiilor private, pentru a vorbi despre cărți: romane, poezie, economie și atât de multe alte subiecte. Informaţie și plăcere. Evenimente și întâlniri cu publicul.

Milano

Într-un oraș al cărților, care este deschis și primitor. La Pirelli mergem pe scenă cu o “Poveste despre orașul industrial din Milano”: literatură, conversații, cuvinte și imagini despre fabricile și cartierele din Milano, răspândită prin amintiri și evenimente actuale. Evenimentul se află în Auditoriumul sediului Pirelli din Bicocca, joi, pe 15, la ora 19.00, datorită inițiativei Fundației Pirelli și a Teatrului Franco Parenti, în colaborare cu Universitatea Bicocca, special conturat în contextul programelor de întâlniri dintre BookCity și Week of Business Culture. Seara va fi îmbogățită cu un moment-simbol din trecut: o citire a mai multor extrase dintr-o melodramă neorealistă de Alberto Moravia, comandată în 1947 de Alberto Pirelli și destinată producției lui Roberto Rossellini, dar care nu a fost niciodată interpretată. Aceste cuvinte ale unuia dintre cei mai buni scriitori italieni ai acelor vremuri vor fi readuse la viaţă prin vocile a doi actori excelenţi, Marina Rocco şi Rosario Lisma. Redescoperită în sertarele arhivei istorice Pirelli, textul Moraviei este intitulat “Acesta este orașul nostru” și descrie viața de zi cu zi a industriei din Milano în următorii termeni: “Aici este fabrica Pirelli. Sosind din toate direcțiile, muncitorii se adună în curte, privind spre poarta de serviciu, la căruțele cu fructe și standurile vânzătorilor de țigări. Un soare slab de toamnă mângâie curtea și zidurile clădirii Pirelli. Lucrătorii intră unul în spatele celuilalt, merg să-și pună bicicletele în spațiul de depozitare, sub baldachin, și de acolo își fac drumul fiecare spre departamentul său “. Oamenii devin personaje. Indivizi. Și o unitate armonioasă. Uzinele erau forumuri sociale, locuri de întâlniri și conflicte, cooperare și discuții. De-a lungul timpului, aceștia au devenit și centre vitale pentru descoperiri și bucurie, prin participarea la activitatile zilnice, cu toate interconexiunile dintre drepturi și obligații, identitate și responsabilitate.O fabrică, era privită ca o oportunitate pentru socializare. Sau cum am spune astăzi, ca o platformă de socializare offline, într-o comunitate restrânsă de limitările fabricii. Cele mai frumoase opere de literatură, la fel ca cele cinematografice, teatralte  și fotografice, au luat naştere atunci şi au ca rămas martori nepersonificaţi în timp. Pe lângă Moravia, Marina Rocco și Rosario Lisma citesc extrase din romane despre Milano și texte prezentate în revista Pirelli. Semnatari majori: de la Dino Buzzati la Alda Merini, de la Carlo Emilio Gadda la Giorgio Scerbanenco, de la Primo Levi la Ottiero Ottieri. Încheind cu lucrări moderne de Giorgio Fontana, Alberto Rollo şi alţi scriitori.

Alături de acestea se regăsesc dialogurile cu scriitorii Piero Colaprico și Giuseppe Lupo și cu Pietro Redondi, profesor la Universitatea Bicocca din Milano. Amintiri. Și evenimente actuale. Atât de multe caracteristici diferite, dar care păstrează, la fel de puternice ca niciodată, urmele identității sale ca oraș industrial și le mențin viabile prin transformările economice și sociale radicale. Nu mai există nici una dintre aceste fabrici tradiționale, însă neo-fabricile sunt în creștere în locul lor, unde procesele economiei digitale combină împreună, într-un mod nou, fabricarea și serviciile, cercetarea și relațiile virtuoase cu universitățile. O combinație actuală de competitivitate și creștere, care își are rădăcinile în atitudinea tradițională milaneză de a “face lucruri și de a le face bine”. Și aceste inițiative, ca şi “Povestea despre orașul industrial din Milano”, ajută la un frumos impact asupra publicului. O alegere culturală care are o relevanță economică solidă. Într-adevăr, industria este un factor important pentru economia italiană ( este încă cea de-a doua mare țară producătoare din Europa, după Germania, datorită companiilor din sectoarele mecatronicii, mecanicii, roboticii, cauciucului, automobilelor, materialelor plastice, produselor chimice și produselor farmaceutice , precum și a sectoarelor tradiționale “Made in Italy” de mobilier, îmbrăcăminte, produse alimentare și agricultură). “Fabricile frumoase” sunt foarte des, bine concepute, transparente, primitoare, sigure. Și fabricile sustenabile, atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere social, sunt în fruntea economiei ecologice din Europa. Trebuie menţionat acest lucru unei opinii publice care, deseori, nu este conștientă, ci mai degrabă distrasă. Și să o reafirmăm în aceste vremuri dificile, în care atitudinile anti-afaceri și anti-științifice, inclusiv în cadrul cercurilor guvernamentale, primesc prea mult spațiu. Industria înseamnă creștere economică, dezvoltare economică, incluziune, solidaritate. Are caracteristici care aduc în joc concurența și spiritul comunității, bogăția și munca, inovația tehnologică și schimbările sociale. Merită amintiri comune. Și ca povestea ei să continue. Mai multe detalii aici (Pirelli) – Foto & Sursă: Pirelli. Text de: Laura Daps.

 

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons