Top

În urmă cu puţin timp vă familiarizăm cu brânzeturile de origine franceză, prima dintre acestea fiind cea de Brie. Vom încerca prin materialul următor să vă arătăm complexitatea unei alte brânze, de data aceasta din regiunea Normandia. O brânză cu tradiţie îndelungată, ce merge pe firul istoriei până în jurul anilor 800/900 (în vremea când zona făcea parte din Imperiul Carolingian).

“Vreau să văd Normandia, cu ale sale păşuni şi pajişti…”. Cam aşa suna un cântec din zonă, pentru francezi fiind definitoriu în ce priveşte Normandia. O regiune bogată din punct de vedere istoric, marcată de micro-regiuni precum Contentin, Perche, Bray, Caux sau Marais Vernier. Cu toate acestea, cea mai cunoscută dintre ele este Epinal, o regiune ce are meritul de a da unele dintre cele mai bune produse lactate din Normandia, bogăţia sa agricolă şi, mai ales, în ce priveşte laptele, untul, brânza şi derivatele din acestea, fiind recunoscute în întreaga Franţă. Şi nu numai, am putea spune. Practic, brânza se produce în întreaga regiune, dar două dintre acestea sunt de departe cele mai reprezentative: Pays d’Auge şi Bray. Alte zone, precum Contentin, sunt specializate pe diferite produse, cum ar fi untul şi cremele din lapte. Regiunea Pays d’Auge este situată la frontieră cu departamentele Eure, Calvados şi Orne, în această zonă fiind produsă brânza Camembert de Normandie, Livarot şi Pont-l’Évêque. Zona este specializată în brânzeturi moi şi fermentate (cu crustă bloomy, tip Camembert – produsă din lapte crud de vacă) sau brânzeturile moi (cu crustă moale spălată, tip Livarot sau Pont-l’Évêque – din lapte de vacă). A două regiune – Bray – acoperă estul Normandiei şi este locul de provenienţă al brânzei Neufchâtel – o brânză moale, îmbogăţită cu cremă. Preferinţa pentru brânza din Normandia este, probabil, datorată în mare parte uşurinţei cu care se transporta între producătorii de lapte, procesatorii şi facilităţile de distribuţie, în cazul acestora nefiind necesar un timp îndelungat de depozitare în zonele muntoase.

Istoria brânzei Normande – După cum menționam anterior, istoria acestei brânze se pierde undeva la intervalul anilor 800/900, ani în care apar primele menţiuni despre acest sortiment de brânză. Producţia de brânză era o componentă a activităţii agricole sau a unui produs derivat din creșterea animalelor. Dar, destul de curând, această activitate devine una de importantă, devenind în timp o sursă de venit şi… taxe. Astfel, contele Richard percepea de la abația Saint-Sauveur à Evreux o dijmă în brânzeturi de Normandia, perceperea acesteia fiind denumită Quitteboeuf. La acea vreme şi mult timp după, regiunea Bray constituia una dintre cele mai mari facilități de producţie de brânză din Normandia. În acest timp, Pays d’Auge apela mai degrabă la o serie de ferme mixte, regiunea fiind marcată de creşterea animalelor şi producţia de textile. În secolele XII şi XIII – după cucerirea Angliei – Normandia avea să se confrunte cu competiţia acerbă a brânzeturilor de origine engleză, la acel moment acestea având o reputaţie foarte bună. În ciuda acestei competiţii, posibil şi din cauza unor schimbări în ce priveşte modalitatea de producţie, balanţa avea să se inclide către brânzeturile din Normandia. Nu se ştie exact modul de producţie, gustul şi aspectul acestei brânze în epocă, dar se cunoaşte modul cum era comercializată, ea fiind denumită generic “Angelots – Înger”, această brânză fiind prezentă în diferite pieţe din regiune. O prezenţă ce avea să preia treptat numele locului unde erau comercializate, cele mai cunoscute fiind Livarot, Pont-l’Évêque sau Neufchâtel.

Până în secolul al XVIII-lea modul de producţie şi comercializare a suferit puţine modificări şi, în afară de Neufchâtel şi Livarot, doar Pont-l’Évêque avea să iasă în afara regiunii, brânza câştigând o bună reputaţie în rândul consumatorilor din Paris. Apariţia noilor tehnologii avea să submineze întregul mod de producere al acestor brânzeturi, introducerea maşinilor şi utilizarea cutiilor, precum şi modul de colectare şi distribuţie (pe calea ferată sau cu automobilul) ducând la dispariţia întregului sistem tradiţional de producţie. Această modificare a fost trecută mai bine de regiunea Pays d’Auge, în special datorită diversificării economiei locale (producţia textilelor fiind o activitate importantă în zonă), mulţi fermieri investind în aceste afaceri, de multe ori prin sotiiile lor, ele fiind principalele responsabile pentru această industrie. Treptat, unele dintre aceste mici afaceri vor duce la apariţia unor gigantic în domeniul producţiei şi vânzării de lactate şi derivate, alături de textile. O evoluţie ce avea să ducă la succesul brânzei Livarot şi, mai târziu, al reprezentantului mai tânăr – Camembert du Normandie. Intrarea în secolul XX a adus cu sine şi o serie de inovaţii, cele mai importante fiind pasteurizarea şi apariţia supermaketurilor. Totodată, apar din ce în ce mai multe cooperative mari, ceea ce va permite o dezvoltare masivă a acestei activităţi, brânzeturile cucerind şi alte pieţe. În presznt, producţia brânzei de Normandia este preponderent industrială (cu diferite grade de calitate), producţia artizanală fiind regăsită într-o măsură destul de mică în această regiune. În perioada următoare vom reveni cu descrierea celor trei sortimente de brânză din Normandia.

Descriere foto – 1. Brânză Livarot; 2. Brânăa Neufchâtel; 3. Brânză Pont-l’Évêque.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons