Top
LIFE & ARTS

ATHENA, ARACHNE ȘI ȚESĂTURILE VENEZIENE

Producătorii de bunuri manufacturate din Veneția au ajuns la apogeul activității lor între secolele XV și XVI. O perioadă marcată de înflorire pentru economia orașului, în special în ce privește bunurile de lux, produse care necesitau competențe și cunoștințe specific – atuuri esențiale pentru oraș. Multe organizații profesionale s-au constituit la acea vreme, cu oameni specializați în producerea de obiecte de aur, blănuri, cristal și textile și, mai ales, mătase și aur.

Athena & Arachne (Tintoretto) – Credit foto: Galleria degli Uffizi/Firenze

Aceste produse valoroase s-au răspândit în majoritatea târgurilor europene, piețele fiind influențate de stilul și gustul venețian. Între anii 1575 și 1585, Jacopo Robusti – cunoscut sub numele de Tintoretto – a celebrat arta producerii de textile printr-un tablou ce reprezintă mitul zeițelor Athena și Arachne, văzut ca o alegorie a industriei, producerea lui fiind marcată de o muncă grea și meticuloasă. Artistul însuși este de origine venețiană și poartă deja o parte din această tradiție în numele său. Tatăl este un vopsitor de țesături din mătase – un “tintor” în dialectal venețian – din care provine și supranumele artistului: Tintoretto. Ovidiu ne amintește de acest mit în lucrarea “Metamorfoze”, un fel de enciclopedie a mitologiei clasice. Arachne este o țesătoare foarte pricepută, atât de mândră de munca pe care o depune, încât înființează un concurs de țesut cu zeița Athena – zeița artei țesătoriei. Într-o primă fază, ea încearcă să o descurajeze pe tânăra Arachne, dar apoi acceptă să concureze în crearea celei mai frumoase tapiserii. Zeița allege ca subiect Zeii care pedepsesc oamenii prin puterea pe care o dețin. De asemenea, Arachne decide să-i reprezinte pe zei în frumoasa ei lucrare, dar ridiculizându-i, arătându-le slăbiciunile și capriciile în dragostea lor pentru muritori. Când Athena își dă seama că tapiseria Arachnei nu numai că îi insultă pe zei, ci este de o frumusețe și perfecțiune de neegalat, ea se înfurie. Nu poate accepta să fie învinsă de o muritoare și, plină de furie, se dezlănțuie asupra lui Arachne, sfâșiindu-i tapiseria și lovind-o cu războiul de țesut în cap. Îngrozită și rușinată, Arachne se spânzură, însă Athena este marcată de compasiune și o salvează. Cu toate acestea, zeița îi aplică o pedeapsă teribilă pentru aroganța arătată. O transformă într-un păianjen și o condamnă să-și țeasă pânza pentru eternitate. Prin urmare, păianjenul și țesutul – pânza de păianjen – devin simbolurile unei lucrări meticuloase, adică industriei țesătoriei. Astăzi, tabloul poate fi admirat la Galeriile Uffizi din Florența, o lucrare ce era initial octogonală, probabil pentru a decora un plafon, având în vedere perspectiva particular cu care este surprinsă “povestea” – de jos în sus. De obicei, reprezentările acestui mit se referă la momentul în care Athena, deghizată într-o femeie în vârstă, încearcă să o descurajeze pe Arachne în a provoca zeii – atunci când ambii concurenți țeseau.în tabloul lui Tintoretto, Athena nu țese, ci observă atent – aproape cu admirație – munca pe care o depune Arachne. Pe de altă parte, tânăra lucrează la raăzboiul ei de țesut, neliniștită de prezența zeiței. Prin urmare, Athena admiră hărnicia munci pe care o depune muritorul, într-o imagine simbolică a sărbătoririi industriei de țesut, în special a textilelor. Este ceea ce vedem și astăzi, peste veacuri textilele realizate în Venezia fiind unele dintre cele mai căutate produse, după cum putem să remarcăm la una dintre companiile representative din acest domeniu: Luigi Bevilaqua. Mai multe detalii despre produsele mărcii sunt disponibile AICI.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons