Top
STORIES

ARTA FLAMANDĂ, VAN VALCKENBORCH

Lucas van Valckenborch sau Lucas van Valckenborch cel Batrân (născut la Leuven în 1535 – decedat la Frankfurt am Main în 1597), a fost un pictor de origine flamandă, cunoscut în special pentru peisajele sale. De asemenea, el a fost cunoscut și pentru portretele, scenele alegorice și cele din piețele orașelor. Pictor la curtea Arhiducelui Matthias (Guvernatorul Olandei Spaniole la Bruxelles), el a emigrat mai târziu în Austria și apoi în Germania, aici el alăturându-se  membrilor familiei de artiști care se mutaseră acolo din motive religioase.

În ce privește viață lui, după cum aminteam mai devreme, el s-a născut la Leuven în ceea ce a devenit mai târziu una dintre cele mai proeminente familii flamande de artiști. În cadrul a trei generații, paisprezece membri fiind menționați, printre cele mai importante personalități regăsind pe fratele său mai mare (Martin cel Bătrân) și fii acestuia, Frederik van Valckenborch și Gillis van Valckenborch. La 26 august 1560 el apare înregistrat în breasla pictorilor din Mechelen. Un oraș cunoscut în acel moment drept un centru pentru producerea de uleiuri și acuarele pentru pictură, în special pentru pictura peisagistică. De altfel, mediul artistic din Mechelen a fost decisiv pentru dezvoltarea artistului, Lucas van Valckenborch învățând în acest oraș arta picturii în acuarele. De asemenea, el a cunoscut aici pictori importanți, precum Pieter Bruegel cel Bătrân (1528 – 1569) sau Hans Bol (1534 – 1593), artiști care au jucat un rol important în dezvoltarea picturii peisagistice în Țările de Jos. Conform biografului Karel van Mander (secolul al XVII-lea), Lucas van Valckenborch a învățat să picteze peisajele din Mechelen. La începutul perioadei iconoclastice Beeldenstorm (începută în 1566 și caracterizată prin distrugerea unor icoane în catedralele romano-catolice), Lucas van Valckenborch a părăsit Anvers împreună cu fratele său Marten van Valckenborch, probabil din motive religioase, deoarece ei s-ar părea că erau de confesiune protestantă. O serie de priveliști topografice, inclusiv o pictură din Liège, dovedesc faptul că van Valckenborch a călătorit în valea Meuse. Această călătorie a jucat un rol important în dezvoltarea lui ca artist peisagist, arătând astfel că el lucrează direct în mijlocul naturii. În 1570 artistul este prezent în Aachen, aici el întâlnindu-se cu fratele Marten – cei doi frați alăturându-se timp de doi ani unui prieten comun, Hans Vredeman de Vries. Anul 1575 îl prinde pe Lucas la Anvers, aici el încercând să-și facă un nume în breasla artiștilor. Ceea ce se pare că s-a și întâmplat, înainte de anul 1579, Matthias de Austria (Guvernatorul țărilor de Jos Spaniole) l-a angajat ca pictor al curții. Arhiducele a fost deosebit de impresionat de calitățile sale de pictor, în special de portrete. În calitate de pictor de curte, van Valckenborch a creat în Olanda câteva lucrări pentru Arhiduce, menționând aici “Garda Arhiducelui” și o serie de portrete. După ce Arhiducele a pierdut funcția de Guvernator în 1582, acesta a părăsit Taride Jos și a plecat să locuiască în orașul Linz (fără a mai ocupa o poziție oficială în cadrul Imperiului). Lucas van Valckenborch l-a urmat, nefiind încă clar de ce a ales să plece alături de Arhiduce în orașul Linz (van Mander descrie perechea călătorind împreună pe Dunăre.

Însă, nu există dovezi documentare despre această călătorie, cu toate că se presupune că ei ajuns în Linz undeva în cursul anului 1582, el rămânând aici până cel târziu în iunie 1582) – două facturi emise la Kremsmünster demonstrând că a petrecut un timp în Austria Superioară. La începutul anului 1593, Lucas van Valckenborch se alătură fratelui său Marten, la Frankfurt am Main, el devenind aici profesor și colaborator al lui Georg Flegel (a rămas activ aici până la moartea sa, petrecută în anul 1597). În ce privește activitatea profesională, Lucas van Valckenborch a fost cunoscut în special pentru peisajele sale, el încercând să prezinte cât mai bine scenele existente sau imaginare, printre lucrările lăsate în urmă regăsind o serie de portrete ale patronului său – Matthias de Austria. De asemenea, el a continuat să picteze alegorii ale anotimpurilor pe toată perioada cât a locuit la Frankfurt. Printre operele sale, van Valckenborch numără unele dintre cele mai vechi opere din anul 1567. Monograma cu care semna era L/VV sau LVV, la începutul carierei sale plasând un “L” sub cele două “V”, după anul 1570 semnătura prezentându-se cu literele inversate. În ce privește tehnica picturii, stilul lui van Valckenborch se apropia de cel al lui Pieter Bruegel cel Bătrân, în timp el reușind să modifice influența marelui pictor într-o manieră proprie. Despre lucrările lui se poate spune că au fost adânc înrădăcinate în tradiția flamandă, Lucas nedorind să se înscrie în curentul “Manierist” care tocmai își făcea apariția. În decursul timpului, van Valckenborch s-a remarcat pentru peisajele realizate (în mare parte) în tradiția așa-numitului “peisaj universal”, tehnica de pictură arătând aceste priveliște “din punctul de vedere al păsărilor”. Un stil de pictură peisagistică ce a fost dezvoltat în Anvers în prima jumătate a secolului al XVI-lea de către o serie de artiști precum Joachim Patinir, Herri met de Bles sau Pieter Bruegel cel Bătrân. Un stil practicat și de contemporanii săi, precum Gillis Mostaert sau Gillis van Coninxloo. Articolul poate fi citit integral în noua ediție The Gentleman’s Journal.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons