Top
STORIES

APĂRAREA CADIZ-ULUI ÎMPOTRIVA ENGLEZILOR

Francisco de Zurbarán a fost un pictor spaniol, din perioada “secolului de aur spaniol”, remarcabil pentru operele sale cu teme religioase, în care arta sa demonstrează o mare forță vizuală și un profund misticism. Datorită stilului său auster și sumbru, precum și folosirii tehnicei de “clarobscur”, a fost denumit “Caravaggio al Spaniei”. Cu timpul stilul său evoluează, compozițiile se clarifică în tonuri mai acide, pentru a se apropia de maeștrii italieni ai manierismului târziu. În cele ce urmează, vă voi prezenta una dintre lucrările cele mai reprezentative ale pictorului spaniol – “Apărarea Cadiz-ului împotriva englezilor”.

Francisco de Zurbarán - Apărarea Cadiz-ului împotriva englezilor

Tabloul descrie apărarea orașului Cadiz în fața unei flote englezești de o sută de nave și a celor zece mii de soldați comandați de Sir Henry Cecil (Viconte de Wimbledon), evenimentul desfășurându-se la 1 noiembrie 1625. Apărarea orașului (port devenit important după descoperirea Americii) a fost condusă de Don Fernando Girón y Ponce de León, un veteran al campaniilor din Flandra și consilier militar, ce a fost numit guvernator de către Regele Spaniei – după ce și-a oferit serviciile în fața Consiliului de Stat – la 8 februarie 1625. Suferind de guță și aflat în imposibilitatea de a se ridica din scaun (după cum se observă și în tablou), el era ajutat în conducerea operațiunilor de Ducele de Fernandian (Don García de Toledo y Osorio), acesta având în subordine un număr de douăsprezece galioane (navă apărută odată cu descoperirea Indiilor); de asemenea, Marchizul de Coprani (Don Pedro Rodríguez de Santiesteban) comanda, alături de Marchizul Torrecuso și Amiralul Roque Centeno, o flotă compusă din paisprezece nave sosite recent din Indii; un alt personaj era al optulea Duce de Medina Sidonia (Don Manuel Pérez de Guzmán), acesta mobilizând (în satele din apropiere) o miliție formată din șase mii de bărbați. Englezii au intrat în portul Cadiz pe 1 noiembrie și a obținut predarea fortului El Puntal după câteva ore de bombardament efectuat de la bordul navelor. Ulterior, cei zece mii de soldați au repurtat o victorie la Almadraba de Hércules, dar au fost opriți în dreptul Podului Zuazo de soldații aflați sub comanda marchizului de Coprani. Demoralizat și încolțit de trupele spaniole, Sir Henry Cecil decide să ridice asediul pe 8 noiembrie, lăsând pe câmpul de luptă aproximativ două mii de soldați (uciși în timpul luptelor sau înecați în timpul îmbarcării în grabă la bordul navelor), conform relatărilor pe care ni le-a lăsat cronicarul Matías de Novoa. Patricio Prieto Llovera sublinia detaliile prezente în acest tablou, în primul rând terenul aflat în afara orașului Cadiz (alături de navele prezente în port) și luptele purtate în jurul fortului din El Puntal și la Almadraba de Hércules. În prim plan, deasupra zidurilor de apărare – cunoscute sub numele de Puerta de Tierra – este prezentat Don Fernando Girón y Ponce de León cu o cârjă în mâna stângă și bastonul de comandant în cea dreaptă. De asemeena, în centru se observă o persoană care primește ordine, acesta fiind fără îndoială Don Diego Ruiz, aghiotantul său. Celelalte personaje identificate în compoziție, sunt foarte probabil Don Lorenzo Cabrera și Orbera de la Maestra (Corregidor de Cadiz și stăpân al fortăreței). Un alt personaj identificat este cel al Ducelui de Medina Sidonia, chiar dacă există voci care spun că, fiind prezentat în poziție de subordonare și purtând un document în mână, este foarte posibil să fie secretarul lui Don Fernando Girón. Scrisoarea de plată arată că Francisco de Zurbarán a primit suma de 1100 ducați pentru a realiza zece picturi cu cele “Douăsprezece munci ale lui Hercule” și două pânze mari cu “Salvarea Cadiz-ului”.  Text de – Mihai Leonard.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons