Top
LIFE & ARTS

3 ARTIȘTI CARE APAR ÎN PROPRIILE PICTURI

Din secolul al XV-lea și pînă în zilele noastre, o maximă care circula în perioada Renașterii este încă valabilă: “Fiecare artist se pictează pe sine”. Dincolo de autoportrete, artiștii și-au lăsat de-a lungul veacurilor semnătura pe pânzele realizate, introducând pe ascuns propriile lor imagini într-un mod total neobișnuit și inventiv. Acest sentiment de importanță de sine pentru un artist a apărut în perioada Renașterii – odată cu valorile umaniste ale epocii – când individualismul și creativitatea au început să fie apreciate.

În această epocă, în Europa au apărut două tendințe în ce privește autoportretele. În Italia, artiștii au început să include portretele lor în partea dreaptă a picturilor sau tripticelor, privirea lor fiind îndreptată spre cel care admiră opera. Totodată, artiștilor din Renașterea Nordului le-a plăcut săs e joace cu un simbolism dens și precis – în încercarea de a-și arăta abilitățile tehnice – autoportretele lor fiind de obicei prezente prin reflexia de tip oglindă. Tradițiile începute în această epocă de aur a picturii au rămas adânc ancorate în stilul de lucru al artiștilor, stilul persistând până în epoca modern. În ce le ce urmează, vom prezenta cinci autoportrete unde artiști valoroși ai Renașterii apar în lucrările lor faimoase.

Jan van Euck. Portretul lui Giovanni Arnolfini și Soția sa (1434) – Este unul dintre cele mai enigmatice tablouri din istoria artei occidentale și, de asemenea, chiar unul dintre cele mai distractive de privit. Somptuosul portret de nuntă a lui van Eyck dezvăluie numeroase detalii simbolice, acestea fiind observate inclusiv în mica oglindă aflată în spatele celor doi miri. Astfel, aici regăsim portretele a două personae care intră în camera, mirele ridicând brațul într-un salut aparent, gest care este înapoiat de unul dintre cei doi bărbați din oglindă. Deasupra oglinzii regăsim și o inscripție care menționează că: “Jan van Euck a fost aici”. Scrierea menționează că bărbații din oglindă sunt artistul și asistentul său care își vizitează subiecții? Nu știm asta, dar cu siguranță este unul dintre cele mai mari mistere nesoluționate vreodată.

Rafael. Școala din Atena (1509 – 1511) – Celebra frescă a lui Rafel, pictată pe peretele Palatului Apostolic al Vaticanului, este considerat o capodoperă a clasicismului. Scena ne arată numeroși gânditori antici – de la Pitagora și până la Ptolemeu – aflați într-o sală boltită de marmură albă, cu coloane și tavan de tip cofră. Fresca ne prezintă cine erau adevărații intelectuali ai Renașterii, pictura lui Rafael fiind o combinație între epoca în care a trait artistul și trecutul istoric. Potrivit cronicarului Giorgio Vasari, artistul și-a înfățișat contemporanii printre filozofii antici. Bramante, aplecat peste o tablă – este Euclid sau Arhimede; Leonardo da Vinci pare să fie modelul lui Platon; iar Michelangelo îl înfățișează pe Heraclit. Artistul nu a putut rezista ispitei de a se înfățișa pe el însuși, chipul lui curios apărând în spatele arcului din extrema dreaptă a frescei, lângă Ptolemeu și Zoroaster.

David cu Capul de Goliat (1609 – 1610)

Caravaggio. David cu Capul de Goliat (1609 – 1610) – Înainte de moartea sa premature, la doar 38 de ani, Caravaggio și-a imortalizat chipul în numeroase forme, cel mai adesea ca zeul grec al vinului, Bacchus. În ultimul an al vieții sale, artistul a decis să include portretul lui într-o descriere a victoriosului David în fața lui Goliath – acesta purtând capul adversarului său într-una dintre versiunile cele mai bune asupra poveștii biblice. Această itirație oferă un nivel neașteptat ca nuanță emoțională – pentru o poveste de obicei destul de violentă – în nuanțe alb/negru, despre care “s-ar putea spune că este cea mai corectă”. Picture lui Caravaggio ni-l înfățișează pe David destul de tânăr, Goliath fiind imortalizat cu maxilarul într-o postură care confirmă duritatea luptei ce tocmai a avut loc. În loc să privească satisfăcut, David pare gânditor și cu urme de regret, în timp ce își privește “premiul”. Cercetătorii consider că modelul tânărului erou a fost Cecco, asistentul lui Caravaggio și presupusul său amant. Picture ne arată o intimitate neașteptată, psihosexuală, una care este reiterată de sabia lui David, aceasta fiind plasată sugestiv între picioarele tânărului.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Show Buttons
Hide Buttons